miercuri, 8 decembrie 2010

PREZENTAREA PROIECTULUI

proiect cncsis pd 487
medicina romană în provincia moesia inferior
(proiect ştiinţific 2010-2012)



Importanta si relevanta continutului stiintific

Axata in special pe politic, economic sau situatia juridico-administrativa, cercetarea istorica romaneasca a evitat explorarea unor subiecte antice care tin de viata cotidiana, de relatiile interumane, de psihologia individului care a trait in Antichitate. In schimb, aceste teme sunt de maxim interes si, prin urmare, chiar bine cercetate in mediile stiintifice europene. Mentalitatea antica, psihologia individuala si a grupului sau a comunitatii, strict legate de activitati care depasesc sfera politicului sau a economicului sunt provocari ce s-au concretizat deja cu destule lucrari valoroase. Pentru multe dintre provinciile romane exista chiar lucrari monografice si studii de amploare pe teme precum viata medicala (bolile, medicii Antichitatii romane, leacurile folosite), manifestarile culturale, jocurile, moda epocii, sexualitatea, arta culinara, atitudinea in fata divinitatii, impactul viselor, atitudinea in fata mortii etc. Din fericire, pentru provincia Dacia aceste teme au captat interesul specialistilor, dar pentru cele doua Moesii, Inferior si Superior, elemente care tin de every day life au fost analizate doar tangential si nesatisfacator. Sursele de care dispunem nu sunt, poate, la fel de bogate, dar ceea ce exista nu a fost exploatat indeajuns. Este ceea ce tindem sa facem prin acest proiect care, pe cat posibil, se doreste a fi si o modalitate de familiarizare cu aspecte care au fost si continua sa fie de interes major spentru orice societate umana: sanatatea individuala si cea colectiva. 
Spatiul pe care il avem in vedere este cel legat de provincia Moesia Inferior, care inglobeaza atat teritorii romanesti cat si bulgaresti. Urmarind istoriografia problemei din cele doua tari constatam o abordare superficiala a unei teme de impact cum este cea legata de viata medicala si de manifestarile corelate cu aceasta. Fara a exista vreo monografie cu subiectul propus, studiile si articolele publicate nu privesc decat punctual anumite elemente, de multe ori, anexe medicinii antice. Astfel, articolele G. Bratescu, In jurul conceptiei hipocratice despre sanatate si boala, in Studii Clasice, XI, 1969, p. 57-68: M. Bucovala,  Atestari arheologice ale practicilor medico-farmaceutice in Dobrogea, in Pontica, X, 1977, p. 91-96; S. Cernega, M. Bucovala, Studiu privind incidenta afectiunilor dentare in epoca romano-bizantina la Tomis, in Pontica, 23, 1990, p. 355-358; I. Carov, Medicinski i farmacevticni instrumenti i posobija ot Nikopolis ad Istrum i gradskata mu teritorija. (Medical and pharmaceutical equipment and instruments from Nicopolis ad Istrum and pertaining territory, in Izvestia. Istor. Muz. Veliko Tarnovo, 7, 1992, p. 147-152 ; A. Cermanovic-Kuzmanovic, Einige Bemerkungen zu den Bronzgegenstaden aus Transdierna (Tekija), in Sbornik, XV,1, 1994, p. 77-80 se adauga altor studii, mai ales relativ la instrumentarul medical descoperit, in cea mai mare parte in morminte: K. Skorpil, Grabfund in Balcik, in Jahreshefte des Österreichischen Archaologischen Instituts 15, 1912, p.101-134; O. Tafrali, La cite pontique de Dionysopolis in Kali-Acra, Cavarna, Teke et Ecrene, Paris, 1927, p. 31-42; T. Sivkov, Materialen zur Geschichte der Chirurgie in Bulgarien. Alte chirurgische Instrumente, in Chirurgia, 7, 1954, p. 319; Tonceva, Decouvertes des tombes d Odessos in  Isvestija Varna, 12, 1961, p. 32-52; Idem, Tombes nouvelles decouvertes aux environs d Odessos, in Isvestija Varna, 15, 1964, p. 51-52. In ultimii ani au fost publicate cateva articole, dintre care se remarca cel al cercetatoarei bulgare N. Kirova, Specialized Medical Instruments from Bulgaria in the Context of Finds from Other Roman Provinces (I-IV C AD), in Archaeologia Bulgarica¸VI, 1., 2002. M. Dana, cu articolul Les medecins du Pont-Euxin a l etranger: une itinerance du savoir, in  Classica et Christiana. (Iasi), 3, 2008, p. 109-130 a realizat o foarte interesanta introspectie in lumea practicantilor meseriei de medic in zona pontica in perioada greaca. Dupa cum se poate observa din tot ceea ce s-a publicat pana in acest moment, fie avem studii pentru o anumita zona a provinciei, fie sunt cercetari pentru perioda greaca, fie sunt abordate subiecte trunchiate. Inclusiv articolul subsemnatului, D. Aparaschivei, I. Matei, Noi instrumente medicale de epoca romana din Dobrogea, in Arheologia Moldovei, XXVIII, 2005, p. 149-158, se include in categoria cercetarilor secventiale.
In aceste conditii, necesitatea unei monografii care sa inglobeze, pe baza sursele existente, toate elementele ce tin de viata medicala din provincia Moesia Inferior, apare ca o necesitate absoluta.
Pe langa informatia literara, saraca in ceea ce priveste spatiul vizat, ne vom baza cercetarea mai ales pe sursele arheologice, epigrafice si numismatice, destul de consistente. In functie de bibliografia ultimilor ani, dar si pe baza cercetarilor proprii, ne-am putut crea deja o imagine relevanta despre aspectele care trebuie cercetate. Personalul medical care a activat in provincia Moesia Inferior se poate identifica pe baza inscriptiilor, care constituie quasi-majoritatea marturiilor pentru atestarea medicilor in aceasta provincie, dar si in restul Imperiului. Pe langa cei trei medici civili din comunitatile romane din Novae (Ae(lius) Macedo, med(icus)), Pliska (Marcus Octavius Aper) si Troesmis (T(itus) Rascanius Fortunatus, medicus), in orasele grecesti existau toate premisele ca sistemul medical sa fi fost mai temeinic organizat, data fiind traditia pastrata din perioadele anterioare. La Histria, marturiile sunt evidente pentru epoca elenistica, de cand sunt atestati cel putin doi medici si o asociatie de profil. Pentru epoca romana aceste asociatii continuau sa functioneze cu siguranta. Cele mai relevante dovezi le detinem, chiar pentru secolele II-III p. Chr., de la Dionysopolis. In doua decrete onorifice din secolele II-III, dedicate aceluiasi binefacator, asociatia medicilor apare alaturi de cea a profesorilor (M. Dana, Les medecins du Pont-Euxin a l etranger: une itinerance du savoir, in  Classica et Christiana, (Iasi), 3, 2008, p. 109-130).
Dincolo de inscriptii, instrumentele medicale descoperite in centre precum Tomis sau Callatis sunt argumente pentru o activitate normala a acestei bresle, recunoscuta acum la valoarea adevarata fata de epocile anterioare.
In mediul militar, medicii sunt mai bine atestati. Pe langa valetudinarium-ul de la Novae, singurul descoperit in provincie, construit in timpul lui Traian, a functionat, cu siguranta, si un corp medical consistent. Cercetarile arheologice ale unei echipei de arheologi polonezi in acest centru urban de pe Dunare au fost foarte importante si s-au soldat cu numeroase studii si articole de specialitate: L. Press, The legionary valetudinarium at Novae in comparation with other Danubian Hospitals, in Limes. Studia di storia, 5, Bologna, 1994, p. 93-100; P. Dyczek, Remarks on supply of the Roman army from the point of view of the valetudinarium at Novae (Moesia Inferior), in Limes XVIII, 2002, p. 685-694; P. Dyczek, The Site of the Valetudinarium in Novae in the Third Century A.D.: Remodelling the Architecture, in Römische Stadte und Festungen an der Danau. Akten der regionalen Konferenz. Organisiert von Alexander von Humboldt-Stiftung, Beograd, 16-19 Oktober, 2003, Belgrad, 2005, p. 231-238. Cercetarile noastre au aratat ca identificarea la Novae a trei (Lucius Papirius Olymphicus, medicus vexillationis, …Veturius, medicus legionis I Italicae, Aelius Aurelianus, medicus alae) din cei sase medici militari din provincia Moesia Inferior nu este deloc intamplatoare, ci se leaga tocmai de existenta acestui spital militar.
O alta problema de maxim interes, cu o abordare tangentiala in istoriografia provinciei este relatia indivizilor si a comunitatii cu divinitatile cu functii curative. Apollo Iatros in cetatile grecesti milesiene a jucat un rol esential in panteonul local  (ISM I; D. M. Pippidi, Contributii la istoria veche a Romaniei, Bucuresti, 1967, p. 80-85; L. Robert, in Rev Philol, XXXIII, 1959, 192). Asclepios si Hygia apar in comunitatile romane si grecesti din Moesia Inferior, atat mentionate in inscriptii, dar si sub forma unor reprezentari plastice si figurate (J. Kolendo, Le culte des divinites guerisseuses a Novae a la lumiere des inscriptions nouvellement decouvert, in Archaeologia, Varsovia, XXXIII, 1982, p. 65-78). Pana in prezent, aceste divinitati nu au beneficiat de o abordare unitara, pentru intreaga provincie, iar rolul lor a fost analizat doar contextual. Intentia noastra este de a sistematiza informatia despre aceste zeitati si a intocmi un repertoriu in care sa le adunam si sa exprimam rolul fiecaruia in viata unei comunitati sau a alteia. Cele cateva zeci de mentiuni ale lui Asclepios si a Hygiei, inscriptiile cu Apolo, Diana, Telesphoros, Hekate sunt tot atatea marturii ale recunoasterii capacitatilor de tamaduire a acestor zei.
Va fi urmarita cu atentie preocuparea pentru igiena personala, izvoarele arheologice, in special, fiind decisive in identificarea aductiunilor de apa in comunitatiule urbane, de unde dispunem de mai multe dovezi, dar si in unele sate, a bailor publice sau private, a latrinae-lor. Monumentele epigrafice redau grija locuitorilor pentru curatenia locurilor publice precum pietele sau ale altor locuri de socializare in interiorul comunitatilor.
Un capitol important al proiectului nostru se va axa pe instrumentarul medical. Si in aceasta parte a Imperiului medicina era practicata de catre specialisti, asa cum o arata inscriptiile si cum o demonstreaza instrumentele medicale descoperite pana acum in Moesia Inferior si inclusiv in Dobrogea romana. In istoriografia de specialitate straina exista foarte multe lucrari care au ajuns la categorisiri detaliate a ustensilelor medicale: R. Jackson, A set of surgical instruments from Roman Italy, in VIIeme Rencontres internationales d Archeologie et d  Histoire d  Antibes, 23-25 octobre 1986, 1987, p. 414-415; Ernst Kunzl, Einige Bemerkungen zu den Herstellern der romischen medizinischen Instrumente, in Bronzes romains figures et appliques et leurs problemes techniques. Actes du VIIe coll. internat. sur les bronzes antiques, Szekesfehervar 1982. Alba Regia 21, 1984, p. 59-65; Idem, Medizinische Instrumente aus Trier und Umgebung im Rheinischen Landesmuseum Trier, in Trierer Zeitschr. 47, 1984, p.153-237; Idem, Les aiguilles a cataracte de Montbellet (Saone-et-Loire). Contribution a l etude de l ophtalmologie antique et islamique. Die Starnadeln von Montbellet (Sa one-et-Loire). Ein Beitrag zur antiken und islamischen Augenheilkunde, in Jahrb. RGZM 32, 1985, p. 436-508 (impreuna cu Michel Feugere und Ursula Weisser); Idem, Medizin in der Antike - Aus einer Welt ohne Narkose und Aspirin, Stuttgart: Theiss 2002, 120 p. 160 planse; Idem, Les instruments ophtalmologiques romains: essai de synthese. in Autour de l oeil dans l antiquite. Approche pluridisciplinaire, Lons-le-Saunier, 2002, p. 115-124; K.E.Jakielski, M.R.Notis, The Metallurgy of Roman Medical Instruments, in Materials Characterization, 45, 2000, p. 379-389. Pentru provincia Moesia Inferior, un studiu important, dar axat doar pe Bulgaria, a realizat N. Kirova, Specialized Medical Instruments from Bulgaria in the Context of Finds from Other Roman Provinces (I-IV C AD), in Archaeologia Bulgarica¸VI, 1, 2002. Studiul nostru, Noi instrumente medicale de epoca romana din Dobrogea, in Arheologia Moldovei,  XXVIII, 2005, p. 149-158 se inscrie printre ultimele de profil din regiunea studiata. Teritoriul Dobrogei este aproape in totalitate descoperit din acest punct de vedere. Identificarea, descrierea si catalogarea instrumentelor medicale descoperite in siturile arheologice romane care, multe dintre ele, se gasesc in muzeele din Constanta si Tulcea, reprezinta o prioritate in cercetarea noastra. Mai mult, vom recurge la analize chimice pe metal (arheometalurgie) pentru a identifica provenienta acestor ustensile, dar si calitatea lor. Studii arheobotanice ne vor ajuta sa identificam plantele utilizate in farmacologia antica, in vreme ce arheozoologia va stabili cateva detalii despre alimentatia din epoca. Pe baza studiilor de antropologie se vor stabili bolile frecvente din perioada-tinta, precum si modalitatile de vindecare (operatii, mici interventii etc.).
Prin urmare, interdisciplinaritatea ne va ajuta la crearea unei imagini cat mai apropiate de realitate despre practicile medicale si practicantii acestora. Utilizarea unor metode diverse pentru indeplinirea obiectivelor propuse va asigura reusita unui proiect cu un subiect de maxim interes pentru istorici, arheologi, medici, alte categorii de specialisti, dar si pentru nespecialisti, studenti sau simpli pasionati de tema. Monografia care va rezulta in urma acestei cercetari va reprezenta, pe langa o lucrare cu valoare stiintifica, si un reper in vederea extinderii preocuparilor cercetatorilor romani catre subiecte de actualitate in literatura de specialitate.

OBIECTIVELE, METODOLOGIA SI REZULTATELE PRECONIZATE ALE CERCETARII

In cei doi ani de proiect ne-am fixat o serie de obiective realiste precum: identificarea si sistematizarea tuturor izvoarelor istorice utilizabile pentru crearea unei imagini coerente a activitatii medicale din provincia Moesia Inferior, corelarea acestora cu tipurile de surse antice si moderne folosite in lucrari de specialitate din alte provincii romane, punerea in circuitul campului de cercetare istorica a unei metodologii specifice de lucru cu izvoarele, deslusirea mecanismelor de perceptie a omului antic in ceea ce priveste grija pentru sanatatea proprie si a celor din jur, structurarea unui raport potential intre activitatea medicala depusa de medici si perceptia ajutorului divin sau relatia dintre empiric si mistic in medicina, conturarea unui profil tipologic uman si a mentalului colectiv in stransa relatie cu perceptia bolilor, a mortii sau a puterii divine asupra individului si a comunitatii din care facea parte, pe baza cercetarilor interdisciplinare,  izolarea unei structuri psihologice generale intr-o societate cu o cultura ridicata, precum cea greco-romana, in comparatie cu structura psihologica a autohtonilor.
Indeplinirea acestor obiective se va face tinand cont de posibilitatile de documentare actuale, din tara si strainatate, prin consultarea unei bibliografii adecvate, in parte deja identificate, in biblioteci de profil din Roma, Paris, Londra, Munchen si Viena. O activitate foarte importanta, prin prisma volumului de munca ce trebuie prestata,  este prelucrarea materialului arheologic cu specific medical, care se gaseste in muzeele si institutele de cercetare din Tulcea, Constanta si Bucuresti, dar si in Bulgaria, la Sofia, Varna,. Ruse, Pleven, Silistra si in alte locatii. Astfel, realizarea unui catalog cu instrumentarul medical identificat in asezarile din Moesia Inferior, unic in arealul stiintitifc romanesc, va necesita identificarea, restaurarea, desenarea, incadrarea cronologica si realizarea unei tipologii pe baza lucrarilor deja elaborate in acest sens. In acelasi context se vor inscrie activitatile interdisciplinare ce vor fi realizate cu sprijinul colegilor arheozoolohi, arheobotanisti, fizicieni si chimisti. Analizele non-distructive pe metal (arheometalurgia) (monede, piese mici, bronzuri etc) vor fi in masura sa stabileasca compozitia  chimica, si astfel, calitatea ustensilelor utilizate, eventual atelierele de provenienta, in conditiile in care astfel de analize au fost deja efectuate pe obiecte din provinciile germanice, spre exemplu. Analizele arheobotanice vor fi in masura sa redea utilitatea anumitor plante sau seminte folosite in Antichitate ca medicamente. Arheozoologii vor putea desemna importanta hranei animale in alimentatia locuitorilor diverselor comunitati si, astfel se pot trage concluzii cu privire la cauzele aparitiei unor boli.
O alta categorie de izvoare care va fi utilizata pe scara larga va fi constituita din inscriptii. Propunandu-ne ca obiectiv identificarea raportului dintre medicina empirica si implicarea divinitatii in vindecarea individului, vom analiza epigrafele care fac referire la medicii, civili si militari, care au activat in comunitatile urbane sau rurale, in garnizoanele trupelor stationate in provincia Moesia Inferior sau pe cei ambulanti. Se vor avea in vedere lamurirea unor aspecte foarte interesante precum contributia autoritatilor locale, provinciale sau chiar centrale la asigurarea sanatatii grupului de supusi pe care il reprezentau, angajarea unor medici comunitari, scutirile de care beneficiau acestia sau pedepsele pe care le puteau primi in caz de malpraxis, instrumentarul cu care lucrau, functionarea unor spitale de genul celui de la Novae.
Izvoarele arheologice vor constitui principalul reper in ceea ce priveste reliefarea eforturilor comune sau individuale pentru pastrarea igienei personale sau in interiorul comunitatilor prin identificarea in siturile arheologice a aductiunilor de apa si a conditiilor de transport a acesteia, a latrinae-lor, a termelor publice sau private si a altor edificii cu rol asemanator.
Urmarim, totodata, sa scoatem in evidenta mentalitatea omului din Antichitate, atitudinea sa in fata bolilor, acceptarea vindecarii empirice sau a celei supranaturale, perceptia mortii. In acest sens ne vor fi de un real folos inscriptiile care evoca diverse situatii in care indivizii multumesc divinitatii pentru insanatosirea lor sau a membrilor familiei, ca si cele in care este evocata moartea unor apropiati. Toate aceste monumente epigrafice vor fi incluse in doua repertorii, pe care le vom realiza pe masura ce documentarea noastra va ajunge catre final. Un prim repertoriu va include mentiunile tuturor divinitatilor cu functii curative: Apollo, Asclepios, Hygia, Telesphorus, Diana, Hekate etc, iar cel de-al doilea va cuprinde toate mentiunile medicilor care au activat pe cuprinsul provinciei, atat din medium grecesc, respectiv din cetatile de pe litoralul vest pontic, dar si din fundatiile lui Traina, Marcianopolis si Nicopolis ad Istrum.
Datorita precaritatii istoriografiei de specialitate pentru zona care reprezinta tinta acestui proiect vom apela, pe scara larga, la metoda comparativa, rapoortandu-ne la contribuitile remarcabile referitoare la activitatea medicala din provincia precum Germania, Gallia, Africa si, mai ales, Italia.
Diseminarea rezultatelor cercetarii reprezinta un capitol important din proiectul nostru. Inca din primul an vom putea pregati pentru tipar cel putin doua studii de specialitate pe care le vom putea da spre publicare in reviste de prestigiu din tara sau strainatate. Vom sustine o serie de conferinte si comunicari, atat in mediul academic, cat si pentru studentii de la Facultatile de Istorie sau Medicina interesati de problematica propusa. La finalului anului doi intentionam sa publicam o monografie care sa inglobeze rezultatele celor doi ani de cercetare exhaustiva a unui domeniu extrem de interesant si important pentru orice comunitate umana, medicina.

©

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu